La data de 1 decembrie
Cererea a fost formulata in cadrul procedurii penale declansate impotriva lui Artur Leymann si Aleksei Pustovarov, acuzati de săvârsirea unei infractiuni grave referitoare la stupefiante si predati autoritătilor finlandeze în temeiul unor mandate europene de arestare.
Întrebările preliminare adresate au fost:
„1) Cum trebuie interpretată expresia “infracţiune […] alta decât cea care a motivat predarea” utilizată la articolul 27 alineatul (2) din decizia – cadru şi, mai precis, care sunt criteriile relevante pentru a stabili dacă descrierea faptelor pe care se întemeiază acuzarea diferă de cea pe care s-a întemeiat predarea, astfel încât trebuie să se considere că este o “altă infracţiune”, care nu poate fi urmărită decât cu consimţământul menţionat la articolul 27 alineatul (3) litera (g) şi alineatul (4)?
2) Articolul 27 alineatul (2) din decizia – cadru trebuie interpretat în sensul că procedura consimţământului prevăzută la alineatul (3) litera (g) şi la alineatul (4) ale aceluiaşi articol trebuie să se aplice într-un caz în care atât mandatul de arestare, cât şi acuzarea definitivă [priveau] o infracţiune gravă referitoare la stupefiante, dar descrierea faptelor care fac obiectul acuzării a fost modificată ulterior astfel încât acuzarea privea o altă categorie de stupefiante decât cea menţionată în mandatul de arestare?
3) Cum trebuie interpretat articolul 27 alineatul (2) din decizia - cadru potrivit căruia o persoană care a fost predată nu poate fi urmărită penal, condamnată sau privată de libertate pentru o altă infracţiune, având în vedere în special procedura consimţământului prevăzută la alineatul (4) al aceluiaşi articol şi ţinând seama de dispoziţia din articolul 27 alineatul (3) litera (c), potrivit căreia “principiul specialităţii” nu se aplică în cazul în care procedura penală nu duce la aplicarea unei măsuri care să restrângă libertatea individuală a persoanei?
a) În cazurile în care se aplică procedura consimţământului, dispoziţiile menţionate mai sus trebuie interpretate în sensul că nu se opun efectuării unor acte de urmărire penală, desfăşurării unui proces şi pronunţării unei hotărâri cu privire la respectiva infracţiune înainte de primirea consimţământului, cu condiţia ca persoana bănuită de comiterea infracţiunii să nu fie supusă, pe baza faptului că este bănuită, unor măsuri privative sau restrictive de libertate?
b) Cum trebuie apreciată împrejurarea că o procedură penală care implică restrângerea libertăţii priveşte mai multe infracţiuni, iar pentru una dintre acestea se aplică procedura consimţământului? În acest caz, dispoziţiile menţionate trebuie interpretate în sensul că nu se opun efectuării unor acte de urmărire penală, desfăşurării unui proces şi pronunţării unei hotărâri cu privire la respectiva infracţiune înainte de primirea consimţământului, deşi suspectul a fost supus în cursul procedurii unei măsuri restrictive de libertate, din moment ce această restrângere se întemeia legal pe alte capete de acuzare?”
In hotararea sa, Camera a III-a a Curtii de Justitie a stabilit:
1) Pentru a determina dacă infracţiunea în cauză este o „infracţiune […] alta decât cea care a motivat predarea", în sensul articolului 27 alineatul (2) din Decizia – cadru 2002/584/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare şi procedurile de predare între statele membre, care necesită aplicarea procedurii consimţământului prevăzute la articolul 27 alineatul (3) litera (g) şi alineatul (4) din această decizie – cadru, este necesar să se verifice dacă elementele constitutive ale infracţiunii, potrivit descrierii legale a acesteia în statul membru emitent, sunt cele pentru care persoana a fost predată şi dacă există o corespondenţă suficientă între datele care figurează în mandatul de arestare şi cele menţionate în actul de procedură ulterior. Sunt admise schimbări în circumstanţele referitoare la timp şi la loc, în măsura în care acestea decurg din elementele culese pe parcursul procedurii derulate în statul membru emitent cu privire la comportamentele descrise în mandatul de arestare, nu modifică natura infracţiunii şi nu conduc la motive de neexecutare în temeiul articolelor 3 şi 4 din decizia – cadru menţionată.
2) În împrejurări precum cele din acţiunea principală, o schimbare în descrierea infracţiunii, având ca obiect categoria de stupefiante în cauză, nu este, în sine, de natură să caracterizeze o „infracţiune […] alta decât cea care a motivat predarea", în sensul articolului 27 alineatul (2) din Decizia - cadru 2002/584.
3) Excepţia prevăzută la articolul 27 alineatul (3) litera (c) din Decizia - cadru 2002/584 trebuie interpretată în sensul că, în cazul unei „infracţiuni […] alta decât cea care a motivat predarea", consimţământul trebuie solicitat, conform articolului 27 alineatul (4) din această decizie‑cadru, şi obţinut dacă este necesară executarea unei pedepse sau a unei măsuri privative de libertate. Persoana predată poate fi urmărită penal şi condamnată pentru o astfel de infracţiune înainte ca acest consimţământ să fie obţinut, în măsura în care nu se aplică nicio măsură restrictivă de libertate pe parcursul urmăririi penale sau al judecării infracţiunii respective. Cu toate acestea, excepţia prevăzută la articolul 27 alineatul (3) litera (c) nu se opune posibilităţii ca persoana predată să fie supusă unei măsuri restrictive de libertate înainte de obţinerea consimţământului, în condiţiile în care această restrângere este legal justificată de alte capete de acuzare menţionate în mandatul european de arestare.
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu